Vulcanii noroiosi

La 20 km de orasul Buzau, pe malul drept al raului cu acelasi nume, drumul asfaltat ce duce dincolo de munte spre Brasov, se opreste pentru o clipa in comuna Berca, care isi imparte cu comuna Beceni satele si catunele imprastiate, in marea lor majoritate, printre coline si vegetatie saracacioasa.
Nimic din peisajul aproape dezolant de acum nu mai aminteste de padurile de foioase care acopereau odinioara versantii.
Viata nu a fost niciodata usoara pe aceste meleaguri in care, pe timp de seceta, apele sarate si cu gust salciu meandreaza si se pierd in adancuri, iar versantii despaduriti o iau la vale dupa fiecare ploaie torentiala.
Resursele subsolului - balastul, argilele si nisipurile - au fost exploatate intens inca din cele mai vechi timpuri, dar alta este adevarata comoara, ascunsa de milioane de ani in pantecul pamantului! Frecvente manifestari de suprafata ale zacamintelor de petrol si gaze, ingropate adanc sub paturile de sedimente, apar in lungul Subcarpatilor, din Valea Jiului si pana in Valea Slanicului si Buzaului.
Un peisaj lunar il intampina pe calatorul ce indrazneste sa treaca pe celalalt mal al Buzaului si sa urce pe drumul pietruit ce serpuieste spre nord, catre Policiori... La aproape 12 km de Berca, dupa cateva minute de mers printre fanete, apar niste formatiuni ciudate, rupte parca dintr-o alta lume... vulcanii noroiosi.
Se numesc asa dupa aspectul conic si constitutia materialului care intra in alcatuirea lor.
Dupa zgomotele ciudate, ca niste "pocnituri" grave, infundate, pe care le scot gazele cand scapa din noroiul care clocoteste lenes in craterele ridicate in jurul punctului de emisie, localnicii le mai spun "pacle" sau "fierbatori".
Nu este de mirare deci, ca platoul de sub dealul Balaurului a fost botezat de localnici "Paclele Mari". Un platou sterp, plin de crapaturi de uscare, presarat cu o multime de cratere mai mici sau mai mari, unele de peste 3 metri inaltime, din care intermitent se revarsa "raurile de noroi".
Acelasi peisaj, te intampina si la "Paclele Mici", cum se numeste cel de al doile platou aflat la Scortoasa, undeva spre nord si la care se ajunge dupa alti 2 km parcursi pe acelasi drum pietruit care ne-a condus de la Berca pana aici.
Structurile cu forme halucinante s-au format pe seama noroiului antrenat spre suprafata de gazele naturale in lungul unor falii profunde, care taie transversal una dintre cele mai impresionante structure petrolifere si gazeifere din aceasta regiune, anticlinalul Satuc - Berca - Arbanasi - Niculesti.
Din framantarea noroiului format la contactul apelor freatice cu rocile argiloase din adancuri si strania bolboroseala a bulelor de gaze cu iz de petrol, de fiecare data, se mai naste o noua forma la fel de halucinanta...
In acest loc unic in Romania, natura experimenteaza sub ochii nostri, iar limita dintre real si ireal isi pierde consistenta pana la disparitie.

Galerie foto

Informatii culese din pliantul oferit la intrare